| 1.
|
ÎNDELETNIC'I, îndeletnicesc, vb. IV. Refl. A se ocupa cu ceva, a-si petrece vremea cu ceva. - Et. nec. Cf. îndelete.
Sursă
: DEX'98
(16766)
- valeriu |
| |
| 2.
|
ÎNDELETNIC'I vb. v. ocupa. Sursă
: Sinonime
( 189288)
- siveco |
| |
| 3.
|
îndeletnic'i vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. îndeletnic'esc, imperf. 3 sg. îndeletnice'a; conj. prez. 3 sg. si pl. îndeletnice'ască
Sursă
: DOR
(255462)
- siveco |
| |
| 4.
|
A SE ÎNDELETNIC//'I mă ~'esc intranz. A-si petrece timpul de muncă sau cel liber; a se ocupa. ~ cu gospodăria. /în + sl. deletnic
Sursă
: NODEX
(340027)
- siveco |
| |
|
|